Stimate domnule Președinte al Parlamentului Republicii Moldova,
 Stimați deputați în Parlamentul Republicii Moldova,

PETIȚIE

privind excluderea art.4 al. 1¹ al Legii nr. 308 din 22-12-2017 (cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismuluial), articol introdus în baza Legii nr.66 din 30.03.23; în vigoare 01.07.23

În ultimii ani, sectorul business din Republica Moldova a cooperat intens cu Parlamentul pentru a îmbunătăți actul legislativ, fiind convins că o bună cooperare oferă mai multă legitimitate actelor normative. Astfel, în baza acestor motive și convingeri, reprezentanții sectorului comercial au participat la elaborarea diferitor proiecte de legi și au cooperat cu forul legislativ ori de câte ori a fost necesar.

Deobicei, deputații par deschiși față de aceste propuneri, participă la dezbaterile și discuțiile publice. Aceștia susțin inițiativele sectorului comercial, și chiar de cele mai multe ori cercetează amplu impactul legii asupra activității agenților economici.

O situația diametral opusă s-a realizat, cînd a fost adoptată Legea nr.66 din 30.03.23, care a introdus modificări la  Legea nr. 308 din 22-12-2017 (cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului). Conform modificărilor legale vizate s-a interzis activitatea de prestare a serviciilor privind activele virtuale și s-a introdus răspunderea contravențională și penală pentru nerespectarea acestei restricții. Ținem să menționăm că adoptarea textului final a Legii nr.66 din 30.03.23 și în special introducerea art.4 al. 11 al Legii nr. 308 din 22-12-2017, s-a realizat într-un mod clandestin și fără nici o consultare publică cu agenții economici, ce activează pe piața criptomonedelor din Republica Moldova.

 Pentru a descrie succint procesul de elaborare al Legii nr.66 din 30.03.23, vom menționa că începutul proiectului de lege vizat a fost unul bine intenționat, pentru ca textul final al legii adoptate să fie unul total prejudicial pentru mai mulți agenți economici și cetățeni activi ai sectorului de criptomonede. Astfel, la etapa incipientă elaborării legii, inițiativa legislativă prin care s-a dorit reglementarea domeniul tranzațiilor de criptomonedă a fost apreciată pozitiv. Atît publicul larg cât și agenții economici vizați și-au aratat deschiderea și cooperarea față de inițiativa legiuitorului. Comisia parlamentară a realizat mai multe consultări publice, la care mai multe entități s-au expus privind necesitatea introducerii în calitate de entități raportoare – furnizorii de servicii de criptomonedă. Altfel spus, s-a propus reglementarea domeniului tranzacționării de criptomonedă. Nu s-a discutat în nici un mod despre posibilitatea restricționării acestui domeniu. Mai mult ca atât, însăși reprezentații media au informat publicul privind introducerea termenilor de ”monedă virtuală”, ”Furnizor de servicii privind monedele virtuale”  cît și introducerea ”Furnizorilor de servicii privind monedele virtuale” la categoria ”entitățior raportoare”. Textul proiectului legislativ initial în lectura I  – stabilea pentru prima dată – reguli necesare de urmat pentru tranzaționarea cu criptomonede, însă nu interzicea activitățile/tranzațiile acestora. Însă, în lectura II, contrar consultărilor publice, Parlamentul a recurs la o cale diferită și a restricționat integral tranzacțiile de criptomonedă.   

Ținem să menționăm că această restricționare legală, pe lângă procedura defectuoasă de adoptare, mai este și una nejustificată și inoportună, care afectează activitatea multor agenți economici de bună-credință și în final limitează accesul cetățenilor RM la   piața de criptomonedă și blockchain. 

            Actul legislativ vizat din data intrării sale în vigoare (01.07.2023) va prejudicia iremedial activitatea mai mulțor agenți economici semnatari ai prezentei petiții, prin stoparea activității acestora. Atragem atenția că acesti agenți economici au investit în desfășurarea legală a serviciilor de tranzaționare de criptomonede –  resurse financiare, timp și resurse umane. Mai mult ca atît, majoritatea semnatarilor au procurat echipament valoros necesar activității menționate (ex. multiple criptomate, calculatoare, dețin oficii necesare desfășurării activității etc). Aceștea sunt responsabili față de numeroși angajați care asigură consumatorii cu servicii calitative de criptomonedă. Și nu în ultimul rînd, acești agenți economici și-au desfășurat activitatea în mod strict legal, contribuind productiv la bugetul de stat prin plata obligațiilor sale financiare.

            Suplimentar, conchidem că deputații din Parlamentul RM sunt aleși ai poporului și trebuie să legifereze strict în interesele cetățenilor, ceia ce în situația expusă nu s-a realizat. 

Mai mult ca atît, legea vizată o considerăm neconstituțională așa cum militează împotriva dreptul de proprietate privată, prin îngrădirea nejustificată a unei activități comerciale. 

În final, mai punctăm că prin modificarea Legii nr.308/2017 s-a intenționat armonizarea legislației RM din domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului cu legislația Uniunii Europene. Astfel că așa cum legislația Uniunii Europene (Directiva UE 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terirorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE) permite și nu interzice desfășurarea serviciilor de criptomonedă, Parlamentul RM nicidecum nu putea să restricționeze acest gen de activitate comercială.

Ținând cont de cele expuse mai sus SOLICITĂM deputaților în Parlamentul RM:
1. Să stabilească o întrunire cu reprezențații petiționarilor în care să fie auzită opinia agenților economici față de problema expusă;
2. Să fie înlăturată excluderea restricției față de activitățile profesionale cu criptomonede și activele digitale relevante.
3. Să fie examinată excluderea art.4 al. 11 al Legii nr. 308 din 22-12-2017 (cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismuluial), articol introdus în baza Legii nr.66 din 30.03.23; în vigoare 01.07.23.